Diseminare

Concursul internațional „Tineri reporteri pentru mediu” (YRE)

UN MEDIU MAI CURAT, O VIAȚĂ MAI SĂNĂTOASĂ

Gunoaie langa tomberoaneTrăim într-o lume din ce în ce mai poluată, în care zilnic ne luptăm să respirăm aer curat. Acest calvar pe care îl trăim zilnic ar putea fi diminuat dacă am încerca să schimbăm ceva în comportamentul nostru faţă de mediu.
Ceea ce putem observa în imagine a ajuns să fie o mare problemă pentru salubritatea zonelor urbane. Spaţiile amenajate pentru colectarea deşeurilor sunt adesea pline până la refuz şi nu sunt stânse la timp. Acest dezastru strică esteticul locului şi este un spaţiu în care se dezvoltă microbii. Aceste acumulări de reziduuri alterează calitatea factorilor de mediu.
Pentru a evita astfel de probleme, trebuie o mai bună educaţie ecologică, sprijinită de pliante, articole şi spoturi publicitare. Colectarea deşeurilor să fie făcută în mod selectiv, serviciile de salubritate să îşi îndeplinească mai bine atribuţiile şi să se aplice sancţiuni persoanelor care nu respectă modul de colectare şi depozitare a deşeurilor.

Doliş Viviana, clasa a VII-a B,
Şcoala Gimnazială Nr. 10 Bacău

***

PERICOLUL DE LÂNGĂ NOI

Chiosc ziare abandonatNatura a fost, este şi va fi parte integrantă din viaţa omului. Ea este rezultatul muncii noastre pe acest pământ. Însă, câteodată, se întâmplă ca această activitate să urmeze un trend descendent, formând, astfel, imagini neplăcute.
Deteriorarea mediului înconjurător înseamnă lipsǎ de respect faţă de noi înşine.
Astfel de cazuri găsim la tot pasul în oraşul Bacău, de la mici chioşcuri până la case. Nu numai că nu este estetic, ci poate aduce multe boli. În imagine este un chioşc de ziare părăsit, ajuns într-un stadiu avansat de degradare. A devenit un locaş pentru gunoaie, insecte şi rozătoare. Din această cauză, multe persoane care trec pe aici sunt expuse mirosului neplăcut şi îmbolnăvirii.
Personal, doresc să mă adresez autorităţilor pentru a identifica aparţinătorii chioşcului care vor fi somaţi să ridice gunoaiele sau întreaga construcţie. Astfel, prin dispariţia focarelor de mizerie, vom putea trăi în armonie cu natura!

Bălăiţă Mihai-Alin, 14 ani, Şcoala Gimnazială Nr. 10 Bacău

***

RECICLÂND HÂRTIA, SALVĂM PĂDUREA

2016-03-25 13.00.39Pentru că ne pasă de mediul înconjurător în care trăim și pentru că acesta ne influențează starea de sănătate, toți suntem datori să contribuim la reciclarea materialelor refolosibile prin colectarea selectivă a deșeurilor rezultate din activitatea noastră.

De câțiva ani buni, în orașul nostru au fost amplasate containere colorate diferit pentru colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile. Dar, aşa cum se vede în această imagine, oamenii le ignoră, aruncând o cantitate impresionantă de cartoane într-un container de gunoi menajer, deşi un container albastru (pentru carton) se afla la nici 10 metri distanţă. Acest fenomen este frecvent mai ales în zona magazinelor.

Fiecare hârtie ruptă dintr-un caiet contează deoarece, prin reciclarea unei tone de hârtie, se salvează 17 copaci din pădurea care ne asigură oxigenul necesar vieții. De aceea, consider că este nevoie de o mai bună informare a populaţiei şi de aplicarea sancţiunilor, astfel încât să nu mai întâlnim asemenea imagini.

Enache Ştefania, clasa a VII-a A

***

CÂND PĂDUREA SUFERĂ, VIAȚA TA DISPARE

                                          Elevi Doroftei Andrei, Guler Vlad, Rǎileanu Daniel, clasa a VI-a A

***

INVAZIA DEȘEURILOR

                                          Elevele Chiribaşa Bianca, Neculau Mara, clasa a VII-a C

***

BISTRIȚA PLÂNGE

                                          Elevele Aldea Alexandra, Aldea Miruna, clasa a VI-a A

***

PRIETENI SAU DUȘMANI CU PĂDUREA?

                                          Elev Iancu Irina, clasa a VI-a B,
                               Şcoala Gimnazială Nr. 10 Bacău, România
                                                            Coord. prof. Bîra Corina

Încălzirea globală reprezintă cea mai dezbătută problemă de mediu la nivel mondial. Chiar şi aşa, cea mai mare problemă de mediu o constituie dispariţia pădurilor, ea fiind o cauză a încălzirii globale, dar şi o consecinţă a acesteia, deoarece, odată cu defrişările pădurilor, dioxidul de carbon absorbit de acestea revine în atmosferă şi situaţia aerului se înrăutăţeşte.
Cele mai mari păduri ale lumii sunt în mare pericol. În fiecare minut 26 de hectare de pădure sunt pierdute, iar dispariţia pădurilor poate lăsa mii de animale fără mediu de viaţă. Cea  mai gravă consecinţă este însă impactul asupra climei planetei. Copacii şi celelalte plante verzi absorb dioxid de carbon şi produc oxigen prin fotosinteză; iar defrişarea pădurilor duce la acumularea de dioxid de carbon în atmosferă, urmând apoi o schimbare majoră de climă şi un aer poluat pentru oameni şi pentru celelalte vieţuitoare.

1Defrişarea în România

Bineînțeles că problema există și în România. Între 1990 și 2011, sute de mii de hectare de pădure au dispărut în urma defrișărilor ilegale.

Sursa: ziarulunirea.ro

În Argeș, una dintre cele mai afectate zone din țară, șase mii de camioane cu lemn au trecut ilegal pe drumurile țării în ultimii patru ani. Lipsa celor nouă sute de hectare de pădure a fost observată de abia în 2012, iar costurile de reîmpădurire ating două milioane de euro.
Zonele cu păduri de conifere au cel mai mult de suferit, lemnul acestora fiind foarte cerut datorită calității și proprietăților pe care le are. Din punct de vedere calitativ, pădurile românești depășesc majoritatea statelor europene, chiar dacă, din punct de vedere al suprafețelor ocupate de păduri, suntem cu 8% sub media europeană.
În general, oamenii de la țară au nevoie de lemn pentru căldură; principala lor sursă de încălzire devine pădurea. Astfel se produc defrişări. Un exemplu ar fi chiar satul în care locuiesc bunicii mei. Însă, nu tăierile pentru combustibil de căldură produc cele mai mari pierderi.

2Mulţumim doamnei consilier Maria Ionos de la Agenţia de Protecţia Mediului Bacău pentru amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări:

– Din sursele consultate am aflat că în judeţul Argeş s-au realizat cele mai multe defrişări. Ce informaţii aveţi despre defrişările realizate în judeţul Bacău?
M.I.: Există defrişări şi la nivelul judeţului Bacău, dar, datorită măsurilor întreprinse, s-a înregistrat o stopare a acestui fenomen.

– Consideraţi că în judeţul Bacău sunt necesare programe de reîmpădurire?
M.I.: Da, sunt necesare. În prezent sunt mai multe programe de reîmpădurire, astfel că suprafeţele împădurite au înregistrat o creştere comparativ cu anul 2011, ajungându-se la 40,8% la nivelul judeţului Bacău, din care predomină pădurile de foioase.

– Care sunt autorităţile responsabile de implementarea programelor de reîmpădurire?
M.I.: Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului se află în sarcina Regiei Naţionale a Pădurilor, iar politicile referitoare la fondul forestier naţional şi a vegetaţiei forestiere din afara acestuia, indiferent de natura proprietăţii, se elaborează de către stat, prin Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

Soluţii şi măsuri necesare
Este nevoie disperată de măsuri pentru a micşora numărul de defrişări ilegale. Mai ales pentru că pădurile româneşti adăpostesc specii de plante şi animale pe care pădurile Europei nu le-a văzut. De asemenea, trebuie să ne gândim că, dacă o vom ţine tot aşa, nu vom mai avea aer curat pentru a respira şi dioxidul de carbon din aer ar creşte. Principalele soluţii ar fi:
·    Încurajarea oamenilor care taie copaci să planteze alţii în loc. Școala mea susține plantarea copacilor, grădina noastră având o numeroasă gamă de pomi.3
·    Investirea în campanii care să informeze populaţia cât este de important şi cât de mult ne afectează această problemă de mediu. De exemplu, eu am împărţit pliante la şcoală cu scurte detalii despre gravitatea situaţiei, încurajând copiii să planteze copaci.
·    Oprirea circulării pe piaţă a produselor care au în componenţă lemn obţinut în urma defrişărilor ilegale, pentru ca vânzătorii sau managerii să realizeze gravitatea situaţiei şi fie să obţină autorizaţii, fie să nu mai vândă alte produse.

Pliante de încurajarea publicului să contribuie la oprirea defrişărilor ilegale

Ajută şi tu! Plantează! Salvează planeta, dar, cel mai important, salvează-te pe tine de la un mediu poluat!

Bibliografie:
http://www.vice.com
http://www.ziarulunirea.ro
http://yryna07.byethost15.com/Defrisarea-padurilor-cauze-si-efecte.html?ckattempt=1
http://portaluldestiri.net/defrisarile-si-consecintele-acestora/

***

ORAŞUL MEU POATE FI UN ORAŞ CURAT ȘI CIVILIZAT

Cobzaru Alex, clasa a-VII-a C
Coord. prof. Bîra Corina

Aspectele importante care definesc un oraș modern, civilizat, în care sǎ locuieşti cu plăcere sunt: curățenia, semnalizarea străzilor, iluminatul public, ușurința deplasării cu mijloacele de transport în comun și circulația autovehicolelor în spații semnalizate corespunzǎtor, precum și piste pentru biciclişti. Pentru orașul meu mi-aș dori piste pentru biciclete utilizabile în ambele sensuri de circulație.
Problemele majore pe care le-am observat în oraşul meu sunt legate de modalitatea îngreunată a transportului pe principalele șosele, deoarece nu există o şosea de centură, aşa încât pe anumite străzi mașinile de tonaj greu (tiruri, camioane), transportă marfa prin oraș, prin zonele circulate de mașini mici, de mijloace de transport în comun și prin faţa ferestrelor locuitorilor orașului.
Așa nu!Astfel, pe lângă traficul îngreunat, avem de-a face cu o poluare atât fonică, cât și cu o poluare chimică. Poluarea chimică se datorează substanţelor şi compuşilor chimici care se regăsesc în gazele de evacuare ale automobilelor. Această poluare (chimică şi sonoră) dăunează omului şi mediului înconjurător.

Propuneri şi soluţii:
– Construirea unei centuri ocolitoare a oraşului;
– Crearea de parcări subterane pentru decongestionarea traficului;
– Să nu mai fie lăsate pe străzi animale fără stăpân;
– Piste pentru biciclete semnalizate corespunzător;
– Un sistem eficient de iluminat public;
– Reamplasarea Aeroportului mai departe de oraş;
– Închiderea marilor poluatori ai oraşului – Sofert ;
– Crearea unor spaţii de joacă, terenuri de sport, spaţii de agrement.

Reciclarea selectivă este o altă problemă foarte importantă. Toţi locuitorii orașului ar trebui să înveţe să recicleze selectiv deșeurile. Reciclarea presupune separarea şi colectarea materialelor în vederea transformării lor în produse utile noi. O mare parte din aluminiul, sticla, hârtia sau oţelul folosite astăzi în întreaga lume sunt deja provenite din reciclare.
Sticla şi oţelul pot fi reciclate nu doar o dată, ci de nenumărate ori. Reciclarea aluminiului şi oţelului utilizat la cutiile de băuturi, a hârtiei şi cartoanelor, a sticlei, precum şi a anumitor mase plastice constituie peste tot în ţările occidentale o industrie înfloritoare. De asemenea, reciclarea permite comunităţilor să reducă costurile de depozitare a deşeurilor. Consumul de energie este şi el influenţat pozitiv de reciclare. Se pot recicla: recipiente din sticlă transparentă, recipiente din sticlă colorată, hârtie, cutii din aluminiu pentru băuturi, sau din plastic.
Ambalajele PET, ca de altfel toate materialele plastice, nu sunt biodegradabile. Creşterea consumului acestora a dus la sporirea alarmantă a numărului de ambalaje aruncate iresponsabil. Prin colectarea şi reciclarea acestora, se reduce impactul negativ asupra mediului înconjurător.

2Întrucât suntem printre ultimele ţări europene care nu au un sistem public de reciclare a deşeurilor, implementarea unui sistem public naţional de colectare selectivă a deşeurilor în vederea reciclării trebuie să fie o prioritate a tuturor cetăţenilor!

Propuneri și soluţii:
Colectarea selectivă a deşeurilor este soluţia la îndemâna tuturor şi presupune depozitarea deşeurilor în locuri special amenajate în vederea reciclării. Conform legii 132/ 06.07.2010, instituţiile publice, asociaţiile, fundaţiile, persoanele fizice sunt obligate să colecteze selectiv deşeurile de ambalaje în containere diferite, inscripţionate în mod corespunzător şi amplasate în locuri speciale accesibile cetăţenilor.
Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunităţii, are puterea şi obligaţia de a influenţa procesul de colectare selectivă din propria şcoală sau din zona unde locuim. Soluţia este la îndemâna noastră şi constă în DEPOZITAREA SELECTIVĂ A DEŞEURILOR. Mai precis, trebuie să depozităm deşeurile în locurile special amenajate şi, pe cât posibil, pe următoarele categorii:
· Hârtie şi cartoane (ziare, reviste, tipărituri, cutii de detergenţi, de cereale etc.), ce pot fi vândute la tonetele special amenajate;
· Ambalaje PET şi alte materiale plastice (pungi, folii, cutii de iaurt, butelii de la produse cosmetice şi de curăţenie etc.);
· Sticle şi cioburi; vânzarea ambalajelor din sticlă la centrele care se ocupă cu achiziţionarea acestora;
· Deşeuri feroase (fier, tablă ş.a.) şi doze metalice, ce pot fi valorificate la punctele „REMAT”.
Pentru aceasta, este nevoie să se urmărească unele etape:
–    Informarea privind întocmirea unui plan de măsuri;
–    Iniţierea unei campanii de informare a populaţiei cu privire la modalităţile de reciclare selectivă a deşeurilor;
–    Implementarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor şi managementul acestora în vederea reducerii cantităţii depozitate necontrolat, precum şi pentru evitarea răscolirii şi împrăştierii conţinutului recipientelor de către oamenii străzii;
–    Implementarea unui sistem de amenzi drastice pentru aruncarea hârtiilor pe jos;
–    Achiziţionarea Europubelelor, Eurocontainerelor în culorile specifice tipului de deşeu colectat;
–    Specializarea unor firme private în preluarea deşeurilor şi în reciclarea acestora;
–    Stabilirea anumitor zile din săptămână în care deşeurile să fie ridicate de către firmele de profil, pe categorii – hârtie, sticlă, P.V.C., etc.

INTERVIU

3Mulţumim doamnei consilier Maria Ionos de la Agenţia de Protecţia Mediului Bacău pentru amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări:

– Ce soluţii întrevedeţi pentru ca autovehiculele grele să nu mai circule prin oraş?
M.I.: Autovehiculele grele au voie să circule în partea de sud a oraşului până în zona Narcisa deoarece nu există o rută ocolitoare pentru cei care se deplasează dinspre Adjud la Bacău şi apoi spre Oneşti. În prezent există un proiect de construire a unei rute ocolitoare, dar lucrările nu au început încă.

– De ce credeţi că populaţia aruncă gunoaiele în afara spaţiilor amenajate?
M.I.: Comportamentul oamenilor se schimbă greu şi trebuie continuate politicile de informare şi conştientizare a populaţiei pentru a reduce fenomenul de aruncare întâmplătoare a gunoaielor.

– Consideraţi că în oraşul Bacău se ridică în mod eficient gunoaiele de către firmele autorizate?
M.I.: Nu întotdeauna se reuşeşte ridicarea gunoaielor înainte de revărsarea pubelelor, dar, an de an, se constată o îmbunătăţire a colectării, transportului, tratării şi valorificării deşeurilor de la populaţie.

BIBLIOGRAFIE
– Legea nr. 132/ 06.07.2010.
– Bularda Gh., Bularda D., Catrinescu T. „Reziduuri menajere, stradale şi industriale”, Bucureşti, Editura Tehnică: 1992.
– Bold O. V., „Mărăcineanu. Managementul deşeurilor solide urbane”, Bucureşti, Editura Tehnică: 2003.

***

PERICOLUL DE LA GRĂDINIȚĂ

GroapaSlipenchi Elena, clasa a VI-a A

Lângă o grădiniţă din Bacău s-au efectuat lucrări de înlocuire a conductelor. După aceste lucrări, nimeni nu a acoperit terenul săpat. Această groapă este adâncă de aproape 3 metri.
Mulţi copii, după program, se joacă în incinta grădiniţei, aşteptându-şi părinţii. Aceşti copii se joacă în preajma acelei gropi, care reprezintă un pericol major. Deocamdată, nimeni nu a căzut în ea, dar încă mai există acest risc.
Soluţii:
– acoperirea gropii;
– plasarea unei benzi care să nu permită intrarea în groapă
Cu toţii aşteptăm rezolvarea acestei probleme majore!

***

SOS – PĂDUREA PLÂNGE

Video realizat de Corlătianu Iasmina, Lupaşcu Daria și Pătraşc-Negru Giulia, clasa a VII-a C

***

LINIȘTE DIN ARIPI DE AVION!

Poza proiect

Aeroportul Internațional „George Enescu” Bacău funcţionează din 1 aprilie 1946 şi este localizat la circa 500 metri de limita cartierelor sudice ale oraşului. Traficul aerian presupune aterizarea şi decolarea a minim 5 avioane zilnic, la care se adaugǎ, ocazional, zborurile militare, ajungându-se şi la 90 de mişcări pe zi.

Apropierea de zonele locuite creează disconfort. Un avion produce la decolare un zgomot de 106 dB. Zgomotul de peste 45 dB produs de apropierea, aterizarea și decolarea avioanelor este un factor de stres pentru persoanele expuse constant. Studiile arată că cei care locuiesc în apropierea aeroporturilor sunt cu 50% mai expuşi la atacuri de cord, atacuri cerebrale, boli renale sau demenţă.

Disconfortul poate fi diminuat prin construirea unor ziduri de protecţie fonică între aeroport şi zonele rezidenţiale, tratarea fonoabsorbantă a clădirilor, operarea cu avioane care au emisie redusă de zgomot, crearea perdelelor de vegetaţie, optimizarea culoarelor de zbor, reducerea zborurilor nocturne.

Elev Tudor Ştefan, Şcoala Gimnazială Nr. 10 Bacău
Coordonator: prof. Bîra Corina

Anunțuri